E ca si cum un nor intunecat coboara dinspre tavan..acoperindu-te ca o patura groasa,rece, jilava
Indepartatul sunet se diminueaza
si chiar mai rea decat pierderea auzului este insa slabirea vederii.
Nu mai poti zari Lumina.....totul se intuneca.
Esti orb.
Inima iti bubuie in piept ca o toba, din ce in ce mai greoi
Incepi sa tremuri de frig , spasmodic
Diverse soapte alarmate iti rasuna-n minte,
ca si cum ai fi prezent in realitate
Apoi, auzi o serie de lovituri grele, ritmate,vezi cu ochii intredeschisi disperare..
Suferinta te face sa ti se stranga inima.
Stii precis unde esti, ce se petrece dar nu vrei sa recunosti
Esti martor al unui moment crucial.
Tresari de durere si lacrimile-ti siroiesc pe obraji.
Stai, astepti singur, in intuneric,rasaritul soarelui..
acel soare care iti va arde trupul si ti-l va umple de basici.
Nu poti sa te misti si, inca o data, te pomenesti cufundat intr-o bezna totala, aproape palpabila..
Iti revii,,,dar ,in scurt timp esti amortit si din ce in ce mai infrigurat
pe masura ce forta iti slabeste
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu