Iubitul meu,
Simt ca mor de singuratate,de disperare,de ura si de iubire,de tot ceea ce ma-nconjoara.
Am inceput din nou sa scriu,cuvintele curg pe coala alba si nu se mai opresc,de fiecare data (cand scriu)ma gandesc la tine...la noi.
Oricat as incerca,chiar pentru o secunda sa te uit, nu pot.. fiinta mea revine la viata numai cand esti tu prin preajma mea.
Simt ca flacarile iadului ard in sufletul meu si fiecare clipa mi se pare primejdioasa, deoarece sunt singura, departe de tine, traind cu frica de a nu te mai vedea
Dar daca voi muri,atunci vreau sa vad lumina, deoarece se spune ca lumina este intaia dragoste a vietii si vreau sa ii demonstrez Mortii ca tu esti de fapt prima si singura mea iubire..
Si atunci...dragostea nu este oare lumina inimii?
Nu vreau sa mor cu gandul ca cei care iubesc prea mult pierd totul si ca cei care iubesc cu ironie rezista.
Dar chiar daca lucrul acesta pare pierdut,fara directie,trebuie sa incerc, trebuie sa imi tin capul sus si trebuie sa merg in continuare, deoarece norocul ii favorizeaza pe cei indrazneti si trebuie sa fiu puternica, pentru tine, dragostea mea...
cele mai frumoase lucruri sunt cele pe care ti le sufla nebunia si le scrie ratiunea...
miercuri, 25 mai 2011
vineri, 13 mai 2011
Corupt de intuneric
E ca si cum un nor intunecat coboara dinspre tavan..acoperindu-te ca o patura groasa,rece, jilava
Indepartatul sunet se diminueaza
si chiar mai rea decat pierderea auzului este insa slabirea vederii.
Nu mai poti zari Lumina.....totul se intuneca.
Esti orb.
Inima iti bubuie in piept ca o toba, din ce in ce mai greoi
Incepi sa tremuri de frig , spasmodic
Diverse soapte alarmate iti rasuna-n minte,
ca si cum ai fi prezent in realitate
Apoi, auzi o serie de lovituri grele, ritmate,vezi cu ochii intredeschisi disperare..
Suferinta te face sa ti se stranga inima.
Stii precis unde esti, ce se petrece dar nu vrei sa recunosti
Esti martor al unui moment crucial.
Tresari de durere si lacrimile-ti siroiesc pe obraji.
Stai, astepti singur, in intuneric,rasaritul soarelui..
acel soare care iti va arde trupul si ti-l va umple de basici.
Nu poti sa te misti si, inca o data, te pomenesti cufundat intr-o bezna totala, aproape palpabila..
Iti revii,,,dar ,in scurt timp esti amortit si din ce in ce mai infrigurat
pe masura ce forta iti slabeste
Indepartatul sunet se diminueaza
si chiar mai rea decat pierderea auzului este insa slabirea vederii.
Nu mai poti zari Lumina.....totul se intuneca.
Esti orb.
Inima iti bubuie in piept ca o toba, din ce in ce mai greoi
Incepi sa tremuri de frig , spasmodic
Diverse soapte alarmate iti rasuna-n minte,
ca si cum ai fi prezent in realitate
Apoi, auzi o serie de lovituri grele, ritmate,vezi cu ochii intredeschisi disperare..
Suferinta te face sa ti se stranga inima.
Stii precis unde esti, ce se petrece dar nu vrei sa recunosti
Esti martor al unui moment crucial.
Tresari de durere si lacrimile-ti siroiesc pe obraji.
Stai, astepti singur, in intuneric,rasaritul soarelui..
acel soare care iti va arde trupul si ti-l va umple de basici.
Nu poti sa te misti si, inca o data, te pomenesti cufundat intr-o bezna totala, aproape palpabila..
Iti revii,,,dar ,in scurt timp esti amortit si din ce in ce mai infrigurat
pe masura ce forta iti slabeste
luni, 9 mai 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)